Ctitorii și arta brâncovenească
Stilul brâncovenesc combină bizantin, balcanic și local: pridvoare, coloane, pictură murală. Hurezi (1690) este capodopera UNESCO a epocii.
Brâncoveanu a refăcut mănăstiri (Cozia, Târgoviște) și a înființat școli la mănăstiri.
Mitropolia Ungrovlahiei a beneficiat de danii și de recrutarea de preoți instruiți.
Biblia de la București (1688)
Tipărită la București, Biblia în română este prima ediție completă vernaculară, tradusă de Radu Greceanu și Constantin Radul, finanțată de domn.
Textul a unitificat limbajul biblic românesc, influențând slujbele și cultura.
Exemplare au circulat în Transilvania și Moldova, consolidând conștiința ortodoxă românească.
Antim Ivireanul și ierarhii români
Mitropolitul Antim (1710–1716) a tipărit liturgicale, a promovat limba română, a ctitorit mănăstirea Snagov (refăcută).
Episcopii români au participat la sinoduri locale; legătura cu Patriarhia Constantinopolului rămânea canonică.
Conflictul cu autoritățile otomane a dus la exilul lui Antim.
Martiriul din 1714
Refuzul lui Brâncoveanu de a se converti la islam sub sultanul Ahmed III a dus la decapitarea sa și a fiecărui fiu la Constantinopol (15 august 1714).
BOR l-a canonizat (1992) ca mucenic; pomenirea pe 16 august este sărbătoare națională bisericească.
Martiriul simbolizează apărarea Ortodoxiei în epoca otomană.
Moștenire culturală și patriarhală
Epoca brâncovenească este invocată în discursul Patriarhiei ca renaștere românească autentică.
Catedrala Mântuirii Neamului include spații dedicate sfinților brâncoveni.
Pelerinajele la Hurezi și Mogoșoaia leagă trecutul de prezent.