Postul și ajunul
În Ajunul Crăciunului (24 decembrie) se ține post aspru până seara, iar masa de Crăciun marchează ieșirea din post, cu bucate tradiționale (cârnați, sarmale, cozonac).
Crăciunul și colindele, Paștele și ouăle încondeiate, datinile satului, obiceiurile de sărbători și superstițiile populare - adunate și explicate pe înțelesul tuturor.

De-a lungul anului, credința ortodoxă și sufletul satului românesc s-au împletit în zeci de tradiții, datini și obiceiuri. Unele vin direct din viața Bisericii (postul, slujbele, binecuvântarea bucatelor), altele din folclorul popular.

Crăciunul (25 decembrie) prăznuiește Nașterea lui Iisus Hristos. În tradiția românească, sărbătoarea este pregătită prin Postul Crăciunului (40 de zile) și este însoțită de obiceiuri vechi, transmise din generație în generație.
În Ajunul Crăciunului (24 decembrie) se ține post aspru până seara, iar masa de Crăciun marchează ieșirea din post, cu bucate tradiționale (cârnați, sarmale, cozonac).
Bradul împodobit a intrat în casele românilor, iar „steaua” - un obiect în formă de stea purtat de colindători - amintește de steaua care i-a călăuzit pe magi la Betleem.
Cete de copii și tineri merg din casă în casă cu colinde, vestind Nașterea Domnului și primind în schimb covrigi, nuci, mere sau bani.

Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinătății ortodoxe: Învierea lui Iisus Hristos. Este precedat de Postul Mare (cel mai lung post) și de Săptămâna Mare, cu slujbele Deniilor.
În noaptea de Înviere, credincioșii iau Lumină Sfântă de la preot, cu strigătul „Hristos a înviat!” - „Adevărat a înviat!”, și o duc acasă.
Ouăle vopsite (mai ales roșu) simbolizează mormântul și sângele lui Hristos. În Bucovina, ouăle încondeiate sunt o artă populară deosebită.
Pasca (cozonac cu brânză) și carnea de miel sunt bucatele tradiționale, duse adesea la biserică pentru a fi binecuvântate.

Colindele sunt cântece vechi care vestesc Nașterea Domnului și urează belșug gazdelor. Alături de ele, sărbătorile de iarnă păstrează datini spectaculoase, mai ales în Moldova și Bucovina.
De la „O, ce veste minunată” la colinde locale, fiecare zonă are repertoriul ei. Colindătorii sunt primiți în casă și răsplătiți.
De Anul Nou, copiii umblă cu Plugușorul (urări de belșug agricol) și cu Sorcova, urând sănătate și rod bogat.
Jocurile cu măști - Capra, Ursul - au rădăcini străvechi și alungă, simbolic, vechiul an și relele.

Pe lângă marile sărbători, satul românesc păstrează un întreg calendar de datini și obiceiuri, multe amestecând credința creștină cu tradiții populare mai vechi. Superstițiile sunt parte din folclor - nu fac parte din învățătura Bisericii.
De Sfântul Andrei și de Anul Nou se păstrează obiceiuri legate de aflarea ursitului, de păzitul usturoiului ori de prevestirea vremii (calendarul de ceapă).
Momentele vieții sunt însoțite de datini: ursitoarele la naștere, obiceiurile de nuntă, pomenirile și parastasele pentru cei adormiți.
Multe „să nu faci” populare (oglinzi, pisici, pragul casei) țin de folclor, nu de credință. Biserica îndeamnă la rugăciune și încredere în Dumnezeu, nu la frica de semne.
Cele 12 Praznice Împărătești · Posturile de peste an · Calendar ortodox · Ghidul Creștinului Ortodox · FAQ zile onomastice și tradiții.