Postul și ajunul
În Ajunul Crăciunului (24 decembrie) se ține post aspru până seara, iar masa de Crăciun marchează ieșirea din post, cu bucate tradiționale (cârnați, sarmale, cozonac).
Tradiții și obiceiuri ortodoxe românești
Crăciunul și colindele, Paștele și ouăle încondeiate, datinile satului, obiceiurile de sărbători și superstițiile populare - adunate și explicate pe înțelesul tuturor.
Crăciunul - Nașterea Domnului
Crăciunul (25 decembrie) prăznuiește Nașterea lui Iisus Hristos. În tradiția românească, sărbătoarea este pregătită prin…
Paștele - Învierea Domnului
Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinătății ortodoxe: Învierea lui Iisus Hristos. Este precedat de Postul Mare …
Colindele și obiceiurile de iarnă
Colindele sunt cântece vechi care vestesc Nașterea Domnului și urează belșug gazdelor. Alături de ele, sărbătorile de ia…
Datini, obiceiuri și superstiții
Pe lângă marile sărbători, satul românesc păstrează un întreg calendar de datini și obiceiuri, multe amestecând credința…
De-a lungul anului, credința ortodoxă și sufletul satului românesc s-au împletit în zeci de tradiții, datini și obiceiuri. Unele vin direct din viața Bisericii (postul, slujbele, binecuvântarea bucatelor), altele din folclorul popular.
Crăciunul - Nașterea Domnului
Crăciunul (25 decembrie) prăznuiește Nașterea lui Iisus Hristos. În tradiția românească, sărbătoarea este pregătită prin Postul Crăciunului (40 de zile) și este însoțită de obiceiuri vechi, transmise din generație în generație.
Bradul și steaua
Bradul împodobit a intrat în casele românilor, iar „steaua” - un obiect în formă de stea purtat de colindători - amintește de steaua care i-a călăuzit pe magi la Betleem.
Colindătorii
Cete de copii și tineri merg din casă în casă cu colinde, vestind Nașterea Domnului și primind în schimb covrigi, nuci, mere sau bani.
Paștele - Învierea Domnului
Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinătății ortodoxe: Învierea lui Iisus Hristos. Este precedat de Postul Mare (cel mai lung post) și de Săptămâna Mare, cu slujbele Deniilor.
Lumina de la miezul nopții
În noaptea de Înviere, credincioșii iau Lumină Sfântă de la preot, cu strigătul „Hristos a înviat!” - „Adevărat a înviat!”, și o duc acasă.
Ouăle roșii și încondeiate
Ouăle vopsite (mai ales roșu) simbolizează mormântul și sângele lui Hristos. În Bucovina, ouăle încondeiate sunt o artă populară deosebită.
Pasca și mielul
Pasca (cozonac cu brânză) și carnea de miel sunt bucatele tradiționale, duse adesea la biserică pentru a fi binecuvântate.
Colindele și obiceiurile de iarnă
Colindele sunt cântece vechi care vestesc Nașterea Domnului și urează belșug gazdelor. Alături de ele, sărbătorile de iarnă păstrează datini spectaculoase, mai ales în Moldova și Bucovina.
Colindul propriu-zis
De la „O, ce veste minunată” la colinde locale, fiecare zonă are repertoriul ei. Colindătorii sunt primiți în casă și răsplătiți.
Plugușorul și Sorcova
De Anul Nou, copiii umblă cu Plugușorul (urări de belșug agricol) și cu Sorcova, urând sănătate și rod bogat.
Capra, Ursul, Jocul măștilor
Jocurile cu măști - Capra, Ursul - au rădăcini străvechi și alungă, simbolic, vechiul an și relele.
Datini, obiceiuri și superstiții
Pe lângă marile sărbători, satul românesc păstrează un întreg calendar de datini și obiceiuri, multe amestecând credința creștină cu tradiții populare mai vechi. Superstițiile sunt parte din folclor - nu fac parte din învățătura Bisericii.
Obiceiuri de prag de an
De Sfântul Andrei și de Anul Nou se păstrează obiceiuri legate de aflarea ursitului, de păzitul usturoiului ori de prevestirea vremii (calendarul de ceapă).
Datini la naștere, nuntă, înmormântare
Momentele vieții sunt însoțite de datini: ursitoarele la naștere, obiceiurile de nuntă, pomenirile și parastasele pentru cei adormiți.
Superstiții populare - cu discernământ
Multe „să nu faci” populare (oglinzi, pisici, pragul casei) țin de folclor, nu de credință. Biserica îndeamnă la rugăciune și încredere în Dumnezeu, nu la frica de semne.
Vezi și
Cele 12 Praznice Împărătești · Posturile de peste an · Calendar ortodox · Ghidul Creștinului Ortodox · FAQ zile onomastice și tradiții.
Întrebări frecvente
- Care sunt cele mai importante tradiții ortodoxe românești?
- Cele mai cunoscute sunt legate de Crăciun (postul, colindele, steaua, bradul), de Paște (Lumina de la Înviere, ouăle roșii, pasca) și de Anul Nou (Plugușorul, Sorcova, jocurile cu măști). La acestea se adaugă datinile de la naștere, nuntă și înmormântare.
- Superstițiile fac parte din credința ortodoxă?
- Nu. Superstițiile populare (semne, „să nu faci”, ghicit) țin de folclor și de obiceiuri vechi, dar nu fac parte din învățătura Bisericii Ortodoxe. Biserica îndeamnă la rugăciune, la încredere în Dumnezeu și la discernământ, nu la frica de semne.
- De ce se vopsesc ouăle roșii de Paște?
- Oul simbolizează mormântul din care a înviat Hristos, iar culoarea roșie amintește de sângele Mântuitorului. Tradiția spune că ouăle se vopsesc în Joia Mare, iar ciocnitul lor de Paște se face cu salutul „Hristos a înviat!”.
- Ce sunt colindele și de când se colindă?
- Colindele sunt cântece tradiționale care vestesc Nașterea Domnului și aduc urări de belșug. Se colindă de obicei în Ajunul Crăciunului și în zilele de sărbătoare, de către cete de copii și tineri.