Portal Ortodox

Mănăstirile României - ghid detaliat

Fiecare mănăstire cu istoria ei, hramul, ctitorul, ce merită văzut și un link direct către Google Maps. Grupate pe regiunile istorice ale țării.

Cruce ortodoxă

Mai jos găsești o prezentare detaliată a celor mai cunoscute mănăstiri ortodoxe din România. Pentru o privire de ansamblu pe hartă, vezi harta interactivă a mănăstirilor.

Bucovina

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna

Bucovina · jud. Suceava

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XV (1466, Ștefan cel Mare)

Necropola lui Ștefan cel Mare. „Ierusalimul neamului românesc.”

Mănăstirea Putna a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, care a pus piatra de temelie în 1466, iar lucrările au fost finalizate în 1469. A fost prima și cea mai importantă ctitorie a marelui domnitor, gândită ca necropolă domnească.

De-a lungul secolelor mănăstirea a suferit incendii și refaceri, dar a rămas un centru spiritual și cultural de prim rang al Moldovei. Poetul Mihai Eminescu a participat aici, în 1871, la marea serbare de la mormântul lui Ștefan cel Mare.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul lui Ștefan cel Mare, acoperit cu un baldachin de marmură
  • Muzeul mănăstirii, cu broderii, manuscrise și obiecte de cult medievale
  • Turnul Tezaurului și chiliile vechi

Hram & pelerinaj: Hramul se sărbătorește la 15 august (Adormirea Maicii Domnului), când are loc un mare pelerinaj.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Voroneț

Mănăstirea Voroneț

Bucovina · jud. Suceava · UNESCO

Hram
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe
Ctitorire
sec. XV (1488, Ștefan cel Mare)

Faimoasă pentru frescele exterioare în „albastru de Voroneț” (UNESCO).

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț a fost ridicată de Ștefan cel Mare în 1488, în doar câteva luni. Pictura exterioară a fost adăugată mai târziu, în timpul lui Petru Rareș (1547).

Voronețul este supranumit „Capela Sixtină a Estului” pentru bogăția și prospețimea frescelor sale, dominate de un albastru intens, cunoscut în lume drept „albastru de Voroneț”.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Fresca „Judecata de Apoi” de pe peretele vestic, una dintre cele mai impresionante din arta bizantină
  • „Albastrul de Voroneț”, un pigment a cărui rețetă rămâne un mister
  • Parte din situl UNESCO „Bisericile pictate din nordul Moldovei”

Hram & pelerinaj: Hramul: 23 aprilie (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița

Bucovina · jud. Suceava · UNESCO

Hram
Învierea Domnului
Ctitorire
sec. XVI (1585, Movileștii)

Pictura exterioară completă, în special „Scara virtuților”. Patrimoniu UNESCO.

Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită de familia Movileștilor (Gheorghe, Ieremia și Simion Movilă) între 1582 și 1585. Este ultima dintre marile mănăstiri pictate ale Bucovinei și cea mai bine păstrată.

Întreaga biserică, atât în interior cât și în exterior, este acoperită cu fresce - un ansamblu pictural de o amploare excepțională, încadrat de ziduri și turnuri de cetate.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Fresca „Scara virtuților” (Scara lui Ioan Climax), cu 30 de trepte spre Rai
  • Zidurile masive de cetate cu turnuri de apărare
  • Muzeul cu broderia epitafului Movileștilor și obiecte domnești

Hram & pelerinaj: Hramul: Învierea Domnului (Sfintele Paști) și Schimbarea la Față (6 august).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldovița

Bucovina · jud. Suceava · UNESCO

Hram
Buna Vestire
Ctitorire
sec. XVI (1532, Petru Rareș)

Frescele înfățișând „Asediul Constantinopolului”, în roșu Moldovița.

Biserica actuală a Mănăstirii Moldovița a fost ridicată de Petru Rareș în 1532, pe locul unei vechi ctitorii a lui Alexandru cel Bun. Pictura exterioară datează din 1537.

Frescele Moldoviței se remarcă prin tonurile calde de roșu-ocru și prin marea compoziție „Asediul Constantinopolului”, cu semnificație istorică și religioasă.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Scena „Asediul Constantinopolului” de pe fațada sudică
  • Imnul Acatist al Maicii Domnului, pictat în detaliu
  • Parte din situl UNESCO al bisericilor pictate

Hram & pelerinaj: Hramul: 25 martie (Buna Vestire).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Humor

Mănăstirea Humor

Bucovina · jud. Suceava · UNESCO

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVI (1530, Petru Rareș)

Frescele exterioare în roșu-cărămiziu; patrimoniu UNESCO.

Mănăstirea Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiog, în timpul domniei lui Petru Rareș. Pictura exterioară, din 1535, este dominată de tonuri calde de roșu-cărămiziu.

Biserica face parte din grupul bisericilor pictate din nordul Moldovei, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Frescele exterioare în roșu de Humor
  • Imnul Acatist și scena Asediului Constantinopolului
  • Turnul-clopotniță din incintă

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Arbore

Mănăstirea Arbore

Bucovina · jud. Suceava · UNESCO

Hram
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
Ctitorire
sec. XVI (1503, Luca Arbore)

Verdele de Arbore și scenele rare din pictura exterioară (UNESCO).

Biserica de la Arbore a fost ridicată în 1503 de hatmanul Luca Arbore, sfetnic al lui Ștefan cel Mare. Pictura exterioară, realizată mai târziu, se distinge prin nuanțele rare de verde.

Este una dintre cele opt biserici pictate din nordul Moldovei incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

De văzut / de ce e cunoscută

  • „Verdele de Arbore”, nuanță unică a frescelor
  • Scene rare din Geneză și viețile sfinților
  • Mormântul ctitorului Luca Arbore

Hram & pelerinaj: Hramul: 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna

Bucovina · jud. Suceava

Hram
Pogorârea Sfântului Duh
Ctitorire
sec. XVII (1609, Anastasie Crimca)

Biserică zveltă, cu sculptură în piatră dantelată unică.

Mănăstirea Dragomirna a fost ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca în 1609. Biserica impresionează prin verticalitatea ei excepțională și prin sculptura în piatră fină ce îi încinge turla.

Mănăstirea este înconjurată de ziduri și turnuri de cetate adăugate de Miron Barnovschi și păstrează o valoroasă colecție de manuscrise miniate.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Turla cu sculptură în piatră în formă de funie răsucită
  • Proporțiile zvelte, unice în arhitectura moldovenească
  • Colecția de manuscrise miniate ale lui Anastasie Crimca

Hram & pelerinaj: Hramul: Pogorârea Sfântului Duh (a doua zi de Rusalii).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Maramureș

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana

Maramureș · jud. Maramureș

Hram
Soborul celor 12 Apostoli
Ctitorire
sec. XX (refondată 1993)

Biserică din lemn de 56 m, una dintre cele mai înalte din lume.

Mănăstirea Bârsana continuă o veche tradiție monahală maramureșeană (atestată din 1390). Ansamblul actual, de maici, a fost ridicat după 1993 în stil tradițional maramureșean, integral din lemn.

Complexul este o adevărată „cetate de lemn”, cu turle zvelte și acoperișuri în trepte, devenit unul dintre cele mai vizitate obiective din Maramureș.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Biserica de lemn de aproximativ 56 m înălțime
  • Poarta maramureșeană sculptată și aleea de intrare
  • Ansamblul complet din lemn, în stil tradițional

Hram & pelerinaj: Hramul: 30 iunie (Soborul Sfinților 12 Apostoli).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Rohia

Mănăstirea Rohia

Maramureș · jud. Maramureș

Hram
Sfânta Ana
Ctitorire
sec. XX (1923)

„Mănăstirea de sub stejari”. Aici a viețuit N. Steinhardt.

Mănăstirea Rohia, supranumită „Mănăstirea de sub stejari”, a fost ridicată în 1923. Este așezată într-un cadru natural deosebit, înconjurată de păduri de stejar.

Aici a viețuit și a fost bibliotecar scriitorul și monahul Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii”, al cărui mormânt se află în incintă.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul și chilia lui N. Steinhardt
  • Biblioteca mănăstirii
  • Pădurile de stejar din jurul așezământului

Hram & pelerinaj: Hramul: 25 iulie (Sfânta Ana) și Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Moisei

Mănăstirea Moisei

Maramureș · jud. Maramureș

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVII (1672)

Veche vatră de pelerinaj de Sf. Maria Mare în Maramureș.

Mănăstirea Moisei este una dintre cele mai vechi vetre de pelerinaj din Maramureș, biserica actuală datând din 1672. A fost mereu un centru al credinței ortodoxe în zonă.

Localitatea Moisei este cunoscută și pentru Monumentul Eroilor, ridicat în memoria victimelor masacrului din 1944.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Biserica veche din 1672
  • Marele pelerinaj de Sfânta Maria Mare
  • Apropierea de Monumentul de la Moisei

Hram & pelerinaj: La 15 august (Adormirea Maicii Domnului) are loc un mare pelerinaj maramureșean.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Săpânța-Peri

Mănăstirea Săpânța-Peri

Maramureș · jud. Maramureș

Hram
Sfântul Arhanghel Mihail
Ctitorire
sec. XX (1997)

Cea mai înaltă biserică de lemn din lume (~78 m cu turla).

Mănăstirea Săpânța-Peri a fost ridicată după 1997 și continuă memoria vechii mănăstiri Peri, un important centru ortodox medieval din Maramureșul istoric.

Biserica de lemn a mănăstirii, cu turla de aproape 78 m, este considerată una dintre cele mai înalte construcții de lemn din lume.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Turla de ~78 m, una dintre cele mai înalte din lume
  • Stilul maramureșean tradițional, integral din lemn
  • Apropierea de Cimitirul Vesel din Săpânța

Hram & pelerinaj: Hramul: 8 noiembrie (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Moldova

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Neamț

Mănăstirea Neamț

Moldova · jud. Neamț

Hram
Înălțarea Domnului
Ctitorire
sec. XIV

Cea mai veche și mai mare mănăstire din Moldova; vatră de cultură.

Mănăstirea Neamț este una dintre cele mai vechi și mai importante așezări monahale din Moldova, atestată din secolul al XIV-lea și dezvoltată de Ștefan cel Mare, care a ridicat biserica „Înălțarea Domnului” în 1497.

A fost timp de secole cel mai mare centru de cultură și tipăritură bisericească din Moldova, o adevărată „Lavră” a monahismului românesc, legată de numele Sfântului Paisie Velicikovski.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Biserica „Înălțarea Domnului” a lui Ștefan cel Mare (1497)
  • Biblioteca și tradiția tipografică medievală
  • Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului

Hram & pelerinaj: Hramul: Înălțarea Domnului (la 40 de zile după Paști).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia

Moldova · jud. Neamț

Hram
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Ctitorire
sec. XVII

Una dintre cele mai mari mănăstiri de maici. Pictură de Nicolae Grigorescu.

Mănăstirea Agapia a fost ridicată în secolul al XVII-lea, sub domnia lui Vasile Lupu, și este una dintre cele mai mari și mai cunoscute mănăstiri de maici din România.

Biserica este renumită pentru pictura realizată în tinerețe de marele artist Nicolae Grigorescu, o lucrare de referință în arta românească.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Pictura murală a lui Nicolae Grigorescu
  • Satul mănăstiresc cu case de maici, în jurul incintei
  • Muzeul mănăstirii și colecția de artă bisericească

Hram & pelerinaj: Hramul: 8 noiembrie (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Sihăstria

Mănăstirea Sihăstria

Moldova · jud. Neamț

Hram
Nașterea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVII

Lăcașul Părintelui Cleopa. Pelerinaj important pentru duhovnicie.

Mănăstirea Sihăstria s-a dezvoltat dintr-o veche sihăstrie din Munții Neamțului, atestată în secolul al XVII-lea. A devenit unul dintre cele mai importante centre de duhovnicie din România.

Aici au viețuit mari duhovnici ai secolului XX, între care Părintele Cleopa Ilie și Părintele Paisie Olaru, ale căror morminte atrag numeroși pelerini.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul și chilia Părintelui Cleopa
  • Tradiția duhovnicească și a sfatului de taină
  • Cadrul natural retras, în inima Munților Neamțului

Hram & pelerinaj: Hramul: 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Trei Ierarhi (Iași)

Trei Ierarhi (Iași)

Moldova · jud. Iași

Hram
Sfinții Trei Ierarhi
Ctitorire
sec. XVII (1635, Vasile Lupu)

Capodoperă a sculpturii în piatră. Aici sunt moaștele Sf. Parascheva.

Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a fost ctitorită de domnitorul Vasile Lupu și sfințită în 1639. Este renumită pentru dantelăria în piatră care îi acoperă integral fațadele.

Aici a funcționat Colegiul Vasilian și prima tipografie din Moldova. Tot aici sunt adăpostite moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Brâul de sculptură în piatră, cu 30 de registre de motive, unic în lume
  • Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva
  • Mormintele domnești ale lui Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir

Hram & pelerinaj: Hramul: 30 ianuarie (Sfinții Trei Ierarhi). Pe 14 octombrie, de Sf. Parascheva, are loc cel mai mare pelerinaj din Moldova.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Văratec

Mănăstirea Văratec

Moldova · jud. Neamț

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVIII (1785)

Cea mai mare mănăstire de maici din România. Aici e îngropată Veronica Micle.

Mănăstirea Văratec a fost întemeiată în 1785 de monahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. Este cea mai mare mănăstire de maici din România.

În cimitirul mănăstirii se află mormântul Veronicăi Micle, muza lui Mihai Eminescu, ceea ce face din Văratec și un loc de popas literar.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul Veronicăi Micle
  • Satul mănăstiresc cu sute de maici
  • Muzeul și atelierele de țesături și broderii

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Secu

Mănăstirea Secu

Moldova · jud. Neamț

Hram
Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
Ctitorire
sec. XVII (1602, Nestor Ureche)

Cetate de zid în Munții Neamțului, lângă Sihăstria.

Mănăstirea Secu a fost ctitorită în 1602 de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, pe locul unei vechi sihăstrii.

Așezată într-o poiană înconjurată de munți, lângă Sihăstria, mănăstirea are forma unei cetăți, cu ziduri și turnuri de apărare.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Incinta fortificată, cu ziduri și turnuri
  • Apropierea de Sihăstria și de Munții Neamțului
  • Legătura cu familia cronicarului Grigore Ureche

Hram & pelerinaj: Hramul: 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Râșca

Mănăstirea Râșca

Moldova · jud. Suceava

Hram
Sfântul Nicolae
Ctitorire
sec. XVI (1542, Petru Rareș)

Pictură exterioară parțială; pe lista UNESCO a bisericilor pictate.

Mănăstirea Râșca a fost ridicată în 1542 de Petru Rareș și de episcopul Macarie. Biserica păstrează fragmente valoroase de pictură exterioară din secolul al XVI-lea.

Este una dintre bisericile pictate din nordul Moldovei și a fost de-a lungul timpului și loc de surghiun pentru unele personalități.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Fragmentele de pictură exterioară, între care „Scara virtuților”
  • Incinta fortificată
  • Cadrul liniștit din zona Fălticenilor

Hram & pelerinaj: Hramul: 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Bistrița (Neamț)

Mănăstirea Bistrița (Neamț)

Moldova · jud. Neamț

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XV (1402, Alexandru cel Bun)

Ctitorie a lui Alexandru cel Bun; moaștele Sf. Grigorie Decapolitul.

Mănăstirea Bistrița din Neamț a fost ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402 și a servit drept necropolă pentru familia domnitorului. Este una dintre cele mai vechi ctitorii domnești din Moldova.

Aici se păstrează moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse în țară în secolul al XV-lea, precum și o clopotniță cu un paraclis ridicat de Ștefan cel Mare.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul
  • Necropola lui Alexandru cel Bun
  • Clopotnița cu paraclisul lui Ștefan cel Mare

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Muntenia

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș

Muntenia · jud. Argeș

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVI (1517, Neagoe Basarab)

Necropolă regală. Biserica „Meșterului Manole”.

Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită de Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este legată de celebra legendă a Meșterului Manole, care și-ar fi zidit soția în temelie pentru ca biserica să nu se mai dărâme.

În epoca modernă, biserica a devenit necropolă regală: aici sunt înmormântați regii și reginele României, începând cu Carol I și Elisabeta.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Arhitectura unică, cu turle răsucite și ornamente sculptate
  • Mormintele regale ale dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen
  • Legenda Meșterului Manole și fântâna din apropiere

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica

Muntenia · jud. Ilfov

Hram
Sfântul Nicolae
Ctitorire
sec. XVII (refondată 1781, Sf. Calinic)

La marginea Bucureștiului; aici se află moaștele Sf. Calinic.

Mănăstirea Cernica este așezată pe insule în mijlocul lacului Cernica, lângă București. Întemeiată în secolul al XVII-lea, a fost reorganizată în 1781 de Sfântul Cuvios Gheorghe.

A cunoscut o mare înflorire duhovnicească sub stăreția Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ale cărui moaște se păstrează aici și atrag numeroși pelerini.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Moaștele Sfântului Ierarh Calinic
  • Așezarea pe insulele lacului Cernica
  • Necropola cu personalități ale culturii române

Hram & pelerinaj: Hramul Sfântului Calinic se prăznuiește la 11 aprilie, cu pelerinaj.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Sinaia

Mănăstirea Sinaia

Muntenia · jud. Prahova

Hram
Schimbarea la Față a Domnului
Ctitorire
sec. XVII (1695, Mihail Cantacuzino)

Numele a dat localității - „Sinaia de pe Valea Prahovei”.

Mănăstirea Sinaia a fost ctitorită de spătarul Mihail Cantacuzino în 1695, după un pelerinaj la Muntele Sinai - de unde și numele. Așezarea a dat ulterior numele orașului Sinaia.

Ansamblul cuprinde Biserica Veche și Biserica Mare, ridicată în secolul al XIX-lea, și este strâns legat de istoria Casei Regale a României, în apropiere aflându-se Castelul Peleș.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Biserica Veche (1695) și Biserica Mare
  • Muzeul mănăstirii, cu prima Biblie tipărită în românește (1688)
  • Așezarea pe Valea Prahovei, lângă Castelul Peleș

Hram & pelerinaj: Hramul: 6 august (Schimbarea la Față a Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Căldărușani

Mănăstirea Căldărușani

Muntenia · jud. Ilfov

Hram
Sfântul Dimitrie cel Nou
Ctitorire
sec. XVII (1638, Matei Basarab)

Pe malul lacului Căldărușani; aici a ucenicit pictorul Nicolae Grigorescu.

Mănăstirea Căldărușani a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638, pe o peninsulă a lacului Căldărușani, la nord de București.

Aici a ucenicit în tinerețe pictorul Nicolae Grigorescu, iar mănăstirea păstrează o valoroasă colecție de artă bisericească și icoane.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Așezarea pe malul lacului Căldărușani
  • Colecția de icoane și lucrările de tinerețe ale lui Nicolae Grigorescu
  • Incinta de tip cetate a lui Matei Basarab

Hram & pelerinaj: Hramul: 27 octombrie (Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Pasărea

Mănăstirea Pasărea

Muntenia · jud. Ilfov

Hram
Izvorul Tămăduirii
Ctitorire
sec. XIX (1813, Sf. Calinic)

Mănăstire de maici lângă București, salbă de chilii în jurul lacului.

Mănăstirea Pasărea a fost întemeiată în 1813 prin grija Sfântului Calinic de la Cernica, ca mănăstire de maici, pe malul lacului Pasărea.

Așezarea este caracteristică, cu o salbă de case și chilii albe răsfirate în jurul bisericii și al lacului, formând un adevărat sat mănăstiresc.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Satul mănăstiresc cu chilii în jurul lacului
  • Legătura cu Sfântul Calinic de la Cernica
  • Atelierele de țesături și broderii bisericești

Hram & pelerinaj: Hramul: Izvorul Tămăduirii (vinerea din Săptămâna Luminată).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Oltenia

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia

Oltenia · jud. Vâlcea

Hram
Sfânta Treime
Ctitorire
sec. XIV (1388, Mircea cel Bătrân)

Aici este înmormântat Mircea cel Bătrân.

Mănăstirea Cozia a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân în 1388, pe malul Oltului, fiind una dintre cele mai valoroase monumente de artă medievală din Țara Românească.

Arhitectura îmbină elemente bizantine și sârbești, iar pictura interioară păstrează portrete de epocă, inclusiv pe cel al ctitorului.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul lui Mircea cel Bătrân
  • Sculptura în piatră a ferestrelor și a chenarelor
  • Așezarea spectaculoasă pe malul Oltului, pe Valea Oltului

Hram & pelerinaj: Hramul: Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii) și Pogorârea Sfântului Duh.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Horezu

Mănăstirea Horezu

Oltenia · jud. Vâlcea · UNESCO

Hram
Sfinții Împărați Constantin și Elena
Ctitorire
sec. XVII (1690, Constantin Brâncoveanu)

Capodoperă a stilului brâncovenesc. Patrimoniu UNESCO.

Mănăstirea Horezu (Hurezi) a fost ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu între 1690 și 1693 și este considerată capodopera „stilului brâncovenesc” - o sinteză originală de arhitectură, sculptură și pictură.

A fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 1993 pentru valoarea sa artistică excepțională și pentru armonia ansamblului.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Pridvorul cu coloane sculptate, emblematic pentru stilul brâncovenesc
  • Școala de pictură de la Hurezi
  • Monument UNESCO din 1993

Hram & pelerinaj: Hramul: 21 mai (Sfinții Împărați Constantin și Elena).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Tismana

Mănăstirea Tismana

Oltenia · jud. Gorj

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XIV (1377, Sf. Nicodim)

Cea mai veche mănăstire din Țara Românească.

Mănăstirea Tismana a fost întemeiată de Sfântul Nicodim de la Tismana în jurul anului 1377, fiind considerată cea mai veche mănăstire din Țara Românească.

Așezată spectaculos pe o stâncă, lângă o cascadă, mănăstirea a fost de-a lungul timpului un important centru de cultură și un loc de refugiu, inclusiv pentru tezaurul țării în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Așezarea pe stâncă, lângă cascada Tismana
  • Legătura cu Sfântul Nicodim de la Tismana
  • Peșterile și schiturile din apropiere

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Polovragi

Mănăstirea Polovragi

Oltenia · jud. Gorj

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVI (1505)

La poalele Munților Căpățânii, lângă Cheile Oltețului.

Mănăstirea Polovragi este atestată din 1505 și a fost refăcută în secolul al XVII-lea de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care i-a adăugat pridvorul și pictura în stil brâncovenesc.

Așezarea, la poalele Munților Căpățânii și în apropierea Cheilor Oltețului, o face și un important punct de plecare pentru pelerini și turiști.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Pictura și pridvorul în stil brâncovenesc
  • Apropierea de Cheile Oltețului și Peștera Polovragi
  • Cadrul natural de la poalele Munților Căpățânii

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Lainici

Mănăstirea Lainici

Oltenia · jud. Gorj

Hram
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XIX

În defileul Jiului; legată de Sf. Irodion, ucenic al Sf. Calinic.

Mănăstirea Lainici este așezată spectaculos în Defileul Jiului, în secolul al XIX-lea fiind reorganizată sub îndrumarea Sfântului Irodion, ucenic al Sfântului Calinic de la Cernica.

În timpul Primului Război Mondial mănăstirea a fost grav avariată, dar a fost refăcută, rămânând un important loc de liniște și rugăciune.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Așezarea în Defileul Jiului
  • Moaștele și memoria Sfântului Irodion de la Lainici
  • Biserica nouă, de mari dimensiuni

Hram & pelerinaj: Hramul: 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Dintr-un Lemn

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Oltenia · jud. Vâlcea

Hram
Nașterea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVI–XVII

Legenda spune că prima biserică a fost cioplită dintr-un singur stejar.

Mănăstirea Dintr-un Lemn își trage numele dintr-o legendă, potrivit căreia prima biserică ar fi fost cioplită din lemnul unui singur stejar uriaș, în care fusese găsită o icoană a Maicii Domnului.

Lângă vechea biserică de lemn, în secolul al XVII-lea a fost ridicată o biserică de zid, ctitorie a familiei Cantacuzino.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Vechea biserică de lemn și legenda stejarului
  • Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
  • Biserica de zid a Cantacuzinilor

Hram & pelerinaj: Hramul: 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Transilvania

Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta)

Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta)

Transilvania · jud. Brașov

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVII (1696, Constantin Brâncoveanu)

La poalele Făgărașului. Centru spiritual ortodox în Transilvania.

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1696. Distrusă de autoritățile habsburgice în 1785, a fost reconstruită în secolul XX prin grija mitropolitului Nicolae Bălan.

Așezată la poalele Munților Făgăraș, mănăstirea este astăzi un important centru spiritual și de pelerinaj al Transilvaniei, legat și de memoria părintelui Arsenie Boca, care a viețuit aici.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Așezarea la poalele Munților Făgăraș
  • Legătura cu părintele Arsenie Boca
  • Izvorul de apă și aghiazmatarul

Hram & pelerinaj: Hramul: 15 august (Adormirea Maicii Domnului).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Nicula

Mănăstirea Nicula

Transilvania · jud. Cluj

Hram
Adormirea Maicii Domnului
Ctitorire
sec. XVI

Pelerinaj de Sf. Maria Mare (15 august) - sute de mii de credincioși.

Mănăstirea Nicula este una dintre cele mai vechi vetre monahale din Transilvania, atestată din secolul al XVI-lea, renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Localitatea Nicula este și un important centru al icoanelor pe sticlă, o artă populară transilvăneană legată de tradiția acestui lăcaș.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului
  • Tradiția icoanelor pe sticlă de Nicula
  • Marele pelerinaj de Sfânta Maria Mare

Hram & pelerinaj: La 15 august (Adormirea Maicii Domnului) are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje din Transilvania.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop

Transilvania · jud. Hunedoara

Hram
Sfântul Ioan Evanghelistul
Ctitorire
sec. XV (refondată sec. XX)

Locul mormântului Părintelui Arsenie Boca - pelerinaj masiv.

Mănăstirea Prislop are origini medievale (sec. XV) și este legată de Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul XX a fost reorganizată ca mănăstire de maici, sub îndrumarea părintelui Arsenie Boca.

Astăzi este unul dintre cele mai vizitate locuri de pelerinaj din România, datorită mormântului părintelui Arsenie Boca, considerat de mulți credincioși „Sfântul Ardealului”.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Mormântul părintelui Arsenie Boca
  • Chilia („Casa lui Arsenie”) și împrejurimile
  • Cadru natural retras, în apropiere de Hațeg

Hram & pelerinaj: Pelerinaj foarte mare la mormântul părintelui Arsenie Boca, mai ales în preajma datei de 28 noiembrie.

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →
Ilustrație tip timbru: Mănăstirea Sâmbăta de Sus (schit vechi)

Mănăstirea Sâmbăta de Sus (schit vechi)

Transilvania · jud. Brașov

Hram
Izvorul Tămăduirii
Ctitorire
sec. XVIII

Vechiul așezământ brâncovenesc de la poalele Munților Făgăraș.

Vechiul schit de la Sâmbăta de Sus continuă tradiția așezământului brâncovenesc de la poalele Munților Făgăraș, distrus de habsburgi și refăcut în secolul XX.

Astăzi funcționează împreună cu marea Mănăstire Brâncoveanu, formând un important pol de pelerinaj transilvănean.

De văzut / de ce e cunoscută

  • Așezarea la poalele Munților Făgăraș
  • Izvorul tămăduitor
  • Legătura cu tradiția brâncovenească

Hram & pelerinaj: Hramul: Izvorul Tămăduirii (vinerea din Săptămâna Luminată).

Pagina mănăstirii →

Vezi pe Google Maps →

Vezi și

Harta interactivă a mănăstirilor · Ortodoxia în România · Calendar ortodox complet · Praznicele Împărătești.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai vizitate mănăstiri din România?
Printre cele mai vizitate se numără mănăstirile pictate din Bucovina (Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor), Putna, Nicula, Prislop (mormântul părintelui Arsenie Boca) și Curtea de Argeș (necropola regală).
Care mănăstiri din România sunt în patrimoniul UNESCO?
Bisericile pictate din nordul Moldovei - Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore, Pătrăuți, Probota și Suceava (Sf. Ioan cel Nou) - plus Mănăstirea Horezu din Oltenia, capodoperă a stilului brâncovenesc.
Pot să fac pelerinaj la mai multe mănăstiri într-o singură călătorie?
Da. În Bucovina, mănăstirile pictate sunt apropiate (Voroneț–Humor–Moldovița–Sucevița). În zona Neamț poți vizita Neamț, Agapia, Văratec, Sihăstria și Secu în câteva ore. Folosește link-ul Google Maps de la fiecare mănăstire pentru a-ți planifica traseul.