Cele 12 Praznice Împărătești în 2026
Sărbătorile mari ale anului bisericesc — câte una pentru fiecare moment cheie din viața Mântuitorului și a Maicii Domnului. Plus Paștele, sărbătoarea sărbătorilor.
Anul liturgic ortodox începe la 1 septembrie. Cele 12 Praznice Împărătești marchează momentele cele mai importante din iconomia mântuirii: Întruparea, Botezul, Patima, Învierea, Înălțarea, Pogorârea Sf. Duh, precum și sărbătorile dedicate Maicii Domnului. La centrul lor stă Paștele — „sărbătoare a sărbătorilor”.
Mai jos, fiecare praznic este însoțit de data în 2026, semnificația sa și principalele tradiții românești. Pentru calendarul detaliat zi-cu-zi al sfinților, vezi pagina dedicată.
- 1 ianuarie
Tăierea împrejur cea după trup a Domnului
„Sf. Vasile”
zi liberă legalăA 8-a zi de la Naștere — Tăierea împrejur a Pruncului Iisus, după Legea Veche. În același timp este pomenit Sfântul Ierarh Vasile cel Mare.
Tradiție: Anul Nou civil. Slujba Sf. Vasile, Sfeștania caselor, Sorcova. Masa rupe postul cu friptură de porc.
- 6 ianuarie
Botezul Domnului (Boboteaza)
„Boboteaza”
zi liberă legalăBotezul lui Iisus de către Sfântul Ioan Botezătorul, în râul Iordan — manifestarea Sfintei Treimi (Theofania).
Tradiție: Sfințirea cea Mare a apei: credincioșii iau aghiazmă acasă pentru tot anul. Tradiția aruncării crucii în apă (Dunăre, mare).
- 7 ianuarie
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
„Sf. Ion”
zi liberă legalăA doua zi de Bobotează — pomenirea celui ce L-a botezat pe Hristos. Onomastică pentru milioane de români (Ion, Ioan, Ioana, Ionel).
Tradiție: Botez în casele celor care poartă numele Ioan. Continuarea Sfeștaniei. Hram pentru multe biserici.
- 2 februarie
Întâmpinarea Domnului
„Stretenia”
A 40-a zi de la Naștere — aducerea la Templu a Pruncului Iisus, întâmpinat de dreptul Simeon și prorocița Ana.
Tradiție: În unele zone se sfințesc lumânările („lumânările Stretenia”) ca aducere-aminte de „Lumina spre descoperirea neamurilor”.
- 25 martie
Buna Vestire
„Blagoveștenie”
Vestea adusă Sfintei Fecioare de Arhanghelul Gavriil despre Întruparea Fiului lui Dumnezeu.
Tradiție: Singura zi din Postul Mare în care se dezleagă peștele. Tradiția „Bunavestirea” — hram al unei mari catedrale (Patriarhia Română).
- 5 aprilie
Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)
„Floriile”
data variabilăCu o săptămână înaintea Învierii — intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, întâmpinată cu ramuri de finic.
Tradiție: Sfințirea ramurilor de salcie (mâțișori) la slujbă. Onomastică pentru toți românii cu nume de flori (Florin, Florina, Viorel, Narcisa).
- 12 aprilie
Învierea Domnului (Sfintele Paști)
„Sfintele Paști”
data variabilăzi liberă legalăcentrul anuluiSărbătoarea sărbătorilor — pomenirea Învierii lui Iisus Hristos din morți. Centrul liturgic al întregului an ortodox.
Tradiție: Slujba de Înviere are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, când credincioșii primesc lumina și rostesc „Hristos a înviat!”. Ouăle roșii, pasca și mielul stau pe masa de Paști.
„Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le.”
- 21 mai
Înălțarea Domnului
„Ziua Eroilor”
data variabilăA 40-a zi de la Înviere — Înălțarea lui Hristos la cer, văzută de ucenici pe Muntele Măslinilor.
Tradiție: În România este și „Ziua Eroilor”: se face slujbă pentru cei căzuți în războaie, depuneri de coroane la cimitirele militare.
- 31 mai
Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile)
„Rusaliile”
data variabilăzi liberă legalăA 50-a zi de la Înviere — Pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor. Sărbătoarea întemeierii Bisericii.
Tradiție: Bisericile se împodobesc cu frunze de nuc și flori. Două zile libere legale: duminică și luni (Sfânta Treime). Hram pentru multe biserici.
- 6 august
Schimbarea la Față a Domnului
„Probojenia”
Pe muntele Tabor, Iisus se arată în slavă ucenicilor Petru, Iacov și Ioan, împreună cu Moise și Ilie.
Tradiție: Sfințirea strugurilor noi la biserică — primele roade ale toamnei. Dezlegare la pește în Postul Adormirii.
- 15 august
Adormirea Maicii Domnului
„Sf. Maria Mare”
zi liberă legalăTrecerea la cele veșnice a Sfintei Fecioare Maria — încheierea Postului Adormirii (1–14 august).
Tradiție: Hram pentru zeci de mănăstiri din România (Curtea de Argeș, Nicula, Putna). Masa rupe postul cu pește, vin, fructe.
- 8 septembrie
Nașterea Maicii Domnului
„Sf. Maria Mică”
zi liberă legalăPrima sărbătoare împărătească din anul liturgic (care începe la 1 septembrie) — pomenirea nașterii Sfintei Fecioare Maria, fiica Sfinților Ioachim și Ana.
Tradiție: În tradiția populară românească marchează sfârșitul verii. Pelerinaje la mănăstirile cu hramul „Adormirea” și „Nașterea” Maicii Domnului.
- 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci
„Crucea”
Sărbătoarea Crucii Domnului — descoperirea ei la Ierusalim de Sfânta Elena, mama Împăratului Constantin (anul 326).
Tradiție: Zi de post aspru indiferent de ziua săptămânii. La biserică se scoate Crucea în mijlocul bisericii și se închină credincioșii.
- 21 noiembrie
Intrarea Maicii Domnului în Biserică
„Vovidenia”
Aducerea în Templu, la vârsta de 3 ani, a Sfintei Fecioare Maria pentru a fi închinată Domnului. Începutul Postului Crăciunului.
Tradiție: Ziua dezleagă peștele în Postul Nașterii. La biserici se citește Acatistul Bunei Vestiri.
- 25 decembrie
Nașterea Domnului (Crăciunul)
„Crăciunul”
zi liberă legalăPomenirea nașterii Mântuitorului în Betleem — al doilea praznic ca importanță după Paști.
Tradiție: Colindele se cântă în Ajun (24 dec.). Masa de Crăciun rupe postul: cozonac, sarmale, friptură, vin. Hram pentru multe biserici.
„Nașterea Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoștinței…”
Vezi și
Datele complete pe ani: calendar ortodox 2024–2030 · Posturile de peste an: cele patru posturi mari · Sfânt al zilei: caută o dată.
Întrebări frecvente
- Ce sunt Praznicele Împărătești?
- Sunt cele mai mari sărbători ale anului bisericesc, dedicate Mântuitorului Iisus Hristos și Maicii Domnului. Tradițional sunt 12 la număr, plus Paștele care le încununează („sărbătoarea sărbătorilor”).
- Toate sunt zile libere legale în România?
- Nu. Codul Muncii prevede ca zile libere doar Crăciunul (25–26 dec.), Anul Nou (1–2 ian.), Boboteaza (6–7 ian.), Sf. Maria (15 aug.), Sf. Andrei (30 nov.), Pastele (3 zile) și Rusaliile (2 zile). Restul sunt sărbători religioase, dar zile lucrătoare.
- De ce începe anul liturgic la 1 septembrie?
- Tradiția vine de la Imperiul Bizantin (anul fiscal începea la 1 septembrie). Prima sărbătoare împărătească a anului bisericesc este Nașterea Maicii Domnului (8 sept.), iar ultima — Adormirea ei (15 aug.).
- Ce înseamnă „cu cruce roșie”?
- În calendarul tipărit, sărbătorile cu cruce roșie sunt cele cu prăznuire generală — toate Praznicele Împărătești și unele dintre cele mai cinstite hramuri ale sfinților (Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Petru și Pavel, Sf. Dumitru, Sf. Nicolae etc.).