Tipuri de icoane ortodoxe

Icoana ortodoxă nu este decor, ci fereastră spre cer · instrument liturgic și catehetic. Formele ei variază după loc (biserică, casă, procesiune) și după rol (hram, patron, praznic). Mai jos sunt principalele tipuri, cu exemple din tradiția românească și bizantină.

Icoane de hram, patron și familie

• Icoana de hram · reprezintă sărbătoarea sau sfântul principal al bisericii (ex. Învierea la o parohie cu hramul Paștelui).
• Icoana de patron · sfântul ocrotitor al comunității sau al familiei (Nicolae, Dimitrie, Parascheva etc.).
• Icoana Împărătească · perechea Hristos + Maica Domnului, baza colțului de rugăciune acasă.
• Icoane votive · dăruite ca mulțumire, adesea cu chipul ctitorului mic, în colțul de jos.

Forme mobile și procesionale

• Triptic · trei panouri articulabile, ușor de transportat (pelerinaj, călătorie, cadou).
• Diptic · două panouri; variantă mai mică a tripticului.
• Icoane procesionale · purtate la praznice (ex. icoana praznicului la Rusalii sau la hramul bisericii).
• Epitafios (Plăciș) · icoană brodată a Înmormântării Domnului, scoasă la Procesiunea Epitafiosului în Sfânta și Marea Vineri.
• Antimina · pânză cu împărtășanie și moaște, așezată pe altar; face altarul „mobil” pentru slujbe în afara bisericii.

Icoane de iconostas

• Rândul Regal (Local) · Ușile Regale cu Buna Vestire; Hristos Euharist și Maica Domnului în lateral.
• Deisis · Hristos în mijloc, Maica Domnului la dreapta, Ioan Botezătorul la stânga · rândul de deasupra ușilor.
• Praznicele Împărătești · douăsprezece sărbători majore (Nașterea, Botezul, Învierea etc.) pe rândul superior.
• Proroci și patriarhii · pe rândurile de sus, în bisericile mari.
• Icoana Maicii Domnului „Indulgenta” · adesea pe ușa diaconului, în partea stângă a iconostasului.

Icoane făcătoare de minuni

Unele icoane sunt cinstite pentru minuni raportate de-a lungul secolelor. România le are pe cele de la:

• Mănăstirea Nicula · Maica Domnului (tradiție populară transilvăneană).
• Mănăstirea Voroneț · legată de tradiția picturală și pelerinajul bucovinean.
• Mănăstirea Putna · necropolă a lui Ștefan cel Mare, icoane și pelerinaj bucovinean.
• Iași · Trei Ierarhi · moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva și marele pelerinaj din octombrie.
• București · Catedrala Patriarhală · moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou (Basarabov) și centrul liturgic al Patriarhiei.

Stiluri de pictură iconografică

• Bizantin clasic · proporții canonice, culori intense, fond aurit; model pentru toate școlile ulterioare.
• Post-bizantin (Cretan, Macedonian) · mai multă fluiditate, influențe renascentiste temperate; răspândit în secolele XVI–XVII.
• Școala rusă · tonuri mai calde, uneori perspective mai „realiste”; puternică în Basarabia și în comunitățile rusești.
• Școala românească (moldovenească, brâncovenească) · frescă pe exterior la Voroneț, Sucevița; iconografie în lemn la Maramureș.
• Icoane pe sticlă · artă populară transilvăneană (Nicula, Sibiel), distinctă de pictura bisericească canonică.